Iubirea de Biserică şi Neam întăreşte comuniunea românilor de pretutindeni

Mesajul Preafericitului Părinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, adresat cu prilejul Duminicii migranţilor români (16 august 2015):

patriarhul-daniel

Prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 25 februarie 2009, în luna august a fiecărui an, în prima duminică după marele praznic al Adormirii Maicii Domnului (15 august), există o zi dedicată tuturor românilor migranți. Cu această ocazie dorim să adresăm cuvinte de preţuireși de încurajare pentru românii plecați din Țară, în diverse părţi ale lumii.

În anul mântuirii 2015, declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept ,,Anul omagial al misiunii parohiei și mănăstirii azi”, precum și ,,Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de suflete din eparhii”, este foarte necesar să reflectăm asupra rolului Bisericii de a fi misionară și mărturisitoare, în lumea de azi marcată de criză spirituală, morală şi economică, de violenţă şi migraţie.

Misiunea Bisericii noastre în diaspora este deosebit de importantă, deoarece românii migranți trăiesc cu speranța într-un viitor mai prosper, dar și cu dorul de locurile natale, de Ţară. De multe ori, mediul în care ei lucrează printre străini nu le insuflă un sentiment de pace și mulțumire sufletească, dar se regăsesc în parohiile Bisericii Ortodoxe Române din diaspora. Aici, bucuria regăsirii și trăirii credinței strămoșești, a spiritualității și a identității româneşti, a întăririi în comuniunea dătătoare de putere, mângâiere și nădejde în Dumnezeu, se împletește cu nostalgia locurilor natale, cu sentimentul de dor arzător după cei dragi, resimțit atât de puternic printre străini. Această stare de dor, asumată în mod existențial, favorizează căutarea originii și a identității profunde.

În contextul provocărilor actuale este nevoie de discernământ și de multă răbdare, dar mai ales de multă rugăciune pentru ca Dumnezeu să ne lumineze și să ne întărească în credinţă, speranţă şi iubire frăţească.

Biserica vine în întâmpinarea tuturor românilor, dar în special a celor migranți, înțelegându-le greutățile cu care se confruntă, sprijinindu-i, încurajându-i și susținându-i prin rugăciunile ei permanente și prin activitățile ei concrete pastorale, social-filantropice şi culturale. Astfel, prin înființarea parohiilor din diaspora, prin ierarhii și preoții care slujesc cu multă dăruire de sine comunitățile de români, prin programele liturgice adaptate contextului, prin promovarea valorilor autentice ale Ortodoxiei și ale poporului român, prin organizarea evenimentelor religioase, sociale, culturale și catehetice, prin cultivarea și transmiterea tradițiilor, dar și a limbii române, Biserica Ortodoxă Română se străduiește să vinăîn întâmpinarea problemelor majore ale românilor migranți. În acest sens, astăzi, în afara graniţelor României există 13 eparhii ortodoxe române în care slujesc 935 de clerici, în 844 de parohii şi filii şi 28 de mânăstiri şi schituri.

Cu multă dragoste părintească, îi îndemnăm și-i încurajăm pe toți credincioșii ortodocși români din afara granițelor să cultive legătura cu slujitorii Bisericii noastre, să le solicite ajutorul și povățuirea, să se spovedească și să se împărtășească cu Sfânta Euharistie, participând la viața liturgică a parohiilor româneşti și trăind în bucuria comuniunii frăţeşti cu ceilalți români, împărtășind experiențele comune și ajutându-se reciproc. În deosebi, ne adresăm părinților români plecați la muncă în străinătate, îndemnându-i să păstreze unitatea familiei și să rămână în permanent contact cu fiii și cu fiicele lor și cu cei rămași în țară, pentru ca distanţele geografice mari să nu producă îndepărtare sufletească sau înstrăinare spirituală a unora faţă de alţii.

În acest an, Duminica migranţilor români coincide cu prăznuirea Sfinților Martiri Brâncoveni (16 august). Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu reprezintă un simbol al demnității românești, iar exemplul său constituie o lumină peste timp care ne cheamă pe toţi, indiferent de locul unde ne aflăm, să mărturisim prin viața şi faptele noastre dragostea de Hristos, de Biserică și de Neam. Sfinţii Martiri Brâncoveni ne îndeamnă să fim martori şi misionari ai lui Hristos Cel răstignit și înviat, în continuitate de duh cu înaintașii noștri care au fost ctitori de biserici şi de cultură şi care s-au jertfit pentru credințăși popor, apărând valori eterne într-o lume schimbătoare şi adesea ostilă credinţei creştine.

Cu prilejul Duminicii migranţilor români, adresăm calde felicitări tuturor românilor care, cu demnitate și stăruinţă, contribuie la păstrarea, cultivarea şi promovarea spiritualității și identității românești. Ne rugăm lui Dumnezeu să-i binecuvinteze pe toți românii aflaţi printre străini, dăruindu-le sănătate şi mântuire, pace şi fericire, dimpreună cu bucuria de a fi iubitori de Biserică şi de Neam!

Cu deosebită preţuire şi părintească binecuvântare,

 † DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

www.basilica.ro

 

Predica la duminica a doua dupa Rusalii – a Sfintilor Romani

Iar Iisus, umbland pe langa marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El. De acolo, mergand mai departe, a vazut alti doi frati, pe Iacov al lui Zevedeu si pe Ioan fratele lui, in corabie cu Zevedeu, tatal lor, dregandu-si mrejele si i-a chemat. Iar ei indata, lasand corabia si pe tatal lor, au mers dupa El. Si a strabatut Iisus toata Galileea, invatand in sinagogile lor si propovaduind Evanghelia imparatiei si tamaduind toata boala si toata neputinta in popor.

71608_romani Continue reading →

Agapa Pascala

Bucuria Sapatamanii Luminate de Praznicul Invierii Domnului si-a prelungit razele si in joia ce a trecut(23 aprilie 2015), cand elevii participanti la Proiectul “Hristos impartasit copiilor”, alaturi de coordononatorii lor, Gagiu Daniel, Ana Luca si Vranceanu Bogdan, au fost invitati de ppcc. parinti slujitori la o agapa pascala.

Dupa intonarea imnului “Hristos a inviat” si a rugaciunii “Tatal nostru”, copii au primit cuvant de invatatura si indemn pentru a fi credinciosi si ascultatori fata de parinti, rugandu-se in fiecare zi pentru sanatate, luminarea mintii si cumintenie.
Picture 020 (3) Picture 021 (2) Picture 022 (2) Picture 025 (2) Picture 027 (2) Picture 029 (1) Picture 030 (1) Picture 032 (1) Picture 034 (1) Picture 036 (1) Picture 042 (1) Picture 050 (1) Picture 051 (1) Picture 052 (1)

Viaţa Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință

sf_gheorgheSceptrul împărăţiei Romei luându-l cu nevrednicie păgânul Diocleţian, foarte mult se silea la necurata slujbă idolească. El mai întâi cinstea pe Apolon vrăjitorul, ca şi cum i-ar fi fost mai înainte vestitor de cele ce vor să fie. Pentru că diavolul petrecând în acel idol neînsufleţit, dădea răspunsuri la cei ce-l întrebau, cu minciună proorocind despre cele ce vor să fie, deşi niciodată nu se împlineau proorociile lui. Odată, întrebând Diocleţian pe Apolon despre un lucru, diavolul i-a dat un răspuns că acesta: “Nu pot cu adevărat, ca mai înainte să-ţi spun cele ce vor să fie, căci împiedicare îmi fac oamenii cei drepţi pe pământ şi pentru aceea mint Tripoadele cele de farmece în capişti; pentru că drepţii sleiesc a noastră putere”.

Deci, a întrebat Diocleţian pe slujitori: “Cine sunt drepţii aceia de pe pământ, din pricina cărora zeul Apolon nu poate să proorocească?” Iar slujitorii i-au răspuns: “Creştinii de sub cer sunt drepţii aceia”. Aceasta auzind-o Diocleţian, s-a umplut de mânie şi de iuţime asupra creştinilor şi prigonirea cea de deasupra lor care abia încetase, a ridicat-o iarăşi. Şi îndată a trimis sabia sa prigoni-toare asupra oamenilor lui Dumnezeu celor drepţi, nevinovaţi şi fără prihană, cu poruncă ucigătoare, în toate părţile stăpânirii sale. Continue reading →

Creștinii Sfântului Toma Curajosul

Clipele nopții pline de lumină au fost trăite de către creștinii din lumea întreagă. Mai mult sau mai puțini pregătiți, toți am fost cu lumânarea, dar și cu inima pâlpâind lângă Hristos, Acel Hristos pe care l-am așezat în mormântul rece și gol. „Astăzi mă îngrop împreună cu Tine, Hristoase, mâine înviez împreună cu Tine” – am cântat cu toții. „Hristos a Înviat!” a adus și unora, și altora bucurie pe chip, bucurie ce am prelungit-o în dumnezeiasca Liturghie, dar și în liniștea căminului.

88707_sfantul-toma02

Spunea un părinte contemporan că viața noastră se desfășoară între un Paști și altul. Totul ține de felul în care reușim să prelungim noaptea de Paști în viața noastră, pentru că viața sfinților nu este altceva decât o Înviere prelungită. Dacă deschidem primele pagini ale cărții Faptele Apostolilor, cuprinsă în Sfânta Scriptură, vom observa tocmai această stare de înviere. Dacă la sfârșitul Evangheliilor îi găsim pe Apostoli ascunși de frica iudeilor – Sfântul Efrem Sirul spune că stăteau ascunși de frica morții lor personale – în Faptele Apostolilor îi găsim în rugăciune și Euharistie, deci în stare de înviere. Continue reading →