1501-1700

- Document emis de Radu Mihnea, prin care biserica „Sfântul Dumitru“ din Galaţi, ctitorită de Crâstea, mare vornic, este închinata Mănăstirii „Sfântul Sava“ din Iaşi, de cneaghina Anghelina, soţia lui Crâstea.

- Misionarul catolic Petru Bogdan Bakšic (Deodato), prezent la Galaţi, notează ca în acest oraş „sunt 100 de familii de români sau moldoveni cu peste 2.600 de suflete, toţi ortodocşi. În acest oras se află o biserică mare de zid şi frumoasă, ridicată de domn (Vasile Lupu n.ns.) şi închinată „Sfântului Mucenic Dimitrie“; este vecină cu biserica noastră (catolică – n.ns.); locuitorii au opt biserici de lemn, acoperite cu şindrilă şi paie, ca şi biserica noastră“.

- Domnitorul Vasile Lupu întăreşte dania lui Iane Zaraful pentru „Sfânta Mănăstire a domniei mele din târgul Galaţi, unde este hramul Sfântului slăvit Mare Izvorâtor de mir Dimitrie“.

- Mănăstirea „Sfântul Dumitru“ este numită într-un zapis „biserica domnească“.

- Patriarhul Macarie al Antiohiei însotit de arhidiaconul Paul de Alep poposesc în Galaţi şi sunt găzduiţi în casa preotului de la biserica domnească „Sfântul Dumitru“. Arhidiaconul Paul notează existenţa în oraş a opt biserici (deşi enumera nouă): „Doua închinate Maicii Domnului, doua Sfântului Nicolae, doua Sfântului Dimitrie, una Sfântului Mihail, Sfintei Parascheva şi Sfântului Gheorghe. Cea mai mare dintre ele este închinata Maicii Domnului (Precista n.ns.). Este toata din piatră făţuită, cu trei turle înalte, în vârful cărora se află cruci mari, aurite. Înăuntrul curţii este o clopotniţă foarte mare şi toate sunt cu metereze de luptă. Biserica a fost zidită din temelie de un boier creştin grec din cetatea Brăila“.

- 1673, 26 octombrie – se naşte în Galaţi Dimitrie Cantemir († 1723), viitor domn al Moldovei (1710-1711). Domnitorul Dumitraşcu Cantacuzino îl botează, probabil, în biserica „Sfântul Dumitru“ din Galaţi.

1701-1800

- 1711, 22 mai – Călătorul francez Aubry de la Motraye scrie că în Galaţi sunt „cinci mănăstiri mari, cunoscute sub numele de Panaghia, Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae,  Sfântul Dumitru şi Sfântul Arhanghel Mihail, ocupate de un numar mic de călugari care trăiesc din mila negustorilor şi a altora care trag acolo în trecere“.

- 1733 – Constantin Mavrocordat face danie Mănăstirii „Sfântul Dumitru“, numită şi Mănăstirea Badiului – ctitoria neamului Conachi (Angheluţă de Galaţi, după 1622).

- 1744, 24 ianuarie – Mănăstirea „Sfântul Dumitru“ primeşte hrisov de scutire de la Ian Mavrocordat.

- 1756, 15 februarie – Anafora iscalită de mitropolitul Iacob al Moldovei, cu pecetea lui Matei Ghica-voievod, amintind de mănăstirile „Precista“, „Sfântul Gheorghe“ şi „Sfântul Dimitrie“, precum şi de Mănăstirea „Sfântul Ioan“, surpată însă la acea dată.

- 1766, 15 noiembrie – Hrisov de la Grigore Alexandru Ghica dat spitalului din Mănăstirea „Sfântul Spiridon“ din Iaşi, prin care sunt amintite mănăstirile „Sfântul Dimitrie“ şi „Precista“ cărora le revenea câştigul cântarului de la Galaţi.

- 1773 – Constantin Mavrocordat face danie Mănăstirii Badiului din Galaţi (Mănăstirea „Sfântul Dumitru“).

- 1774, 24 februarie – Hrisov dat de Ioan Mavrocordat Mănăstirii „Sfântul Dumitru“.

- 9 septembrie 1778 – Hrisov de reînnoire a dreptului mănăstirilor „Sfântul Dimitrie“ şi „Precista“ din Galaţi, de la Constantin Dimitrie Moruzi-voievod.

- 4 martie 1780 – O anaforá a boierilor Tarii Moldovei, păstrată în arhiva Manastirii „Sfântul Pavel“ (Muntele Athos), menţionează mănăstirile „Precista“, „Sfântul Dimitrie“ şi „Sfântul Gheorghe“ din Galaţi.

1801 -1900

- 1804,13 aprilie – Constantin Moruzi reînnoieşte dania Mănăstirii “Sfântul Dimitrie”, egumen fiind Parthenie.

- 1813 – Mănăstirea “Sfântul Dumitru” – Galaţi devine metoc al Mănăstirii Floreşti (jud. Vaslui), prin hrisovul lui Scarlat Callimachi.

- 1813, 10 iulie – Mănăstirile “Sfântul Dumitru” şi Floreşti vor fi închinate Mănăstirii Esfigmenon de la Muntele Athos.

- 1813 – Mănăstirea gălăţeană “Sfântul Dumitru” (a Badiului) s-a ruinat.

-1829 – Reparaţiile modifică arhitectura Mănăstirii “Sfântul Dimitrie”.

- 1877, 21 martie – Redeschiderea bisericii “Sfântul Dumitru” din Galaţi.

- 1886, 24 aprilie – Biserica “Sfântul Dumitru” din Galaţi, ctitoria voievodului Vasile Lupu, se închide datorită stării în care se află.

- 1894, 13 noiembrie –  Sfinţirea bisericii construite în cartierul Bădălan din Galaţi, cu hramul „Sfântul Dumitru“.

- 1894 – Din ordinul Ministerului Cultelor, biserica Mănăstirii „Sfântul Dumitru“ din Galati, ctitoria lui Vasile Lupu, este dărâmată. Catapeteasma este mutata la capela Palatului Episcopal.

- 1895 – Dupa ce biserica voievodala „Sfântul Dumitru“ din Galaţi a fost dărâmata, terenul trece în patrimoniul Primăriei.

1901 – 1999

- 1940, 10 noiembrie – Cutremur de pamânt care pricinuieşte mari pagube materiale, afectând şi multe biserici din eparhie, unele prăbuşindu-se.

- 1991, 13 septembrie – PS Casian al Dunării de Jos pune piatra de temelie la noua biserică „Sfântul Dumitru“, situată în cartierul Micro 39B din municipiul Galaţi.

- 1993, 17 ianuarie – PS Casian al Dunării de Jos sfinţeşte altarul noii biserici „Sfântul Dumitru“ din municipiul Galati.

2000 – 2010

- 2001, 30 septembrie – PS Casian al Dunării de Jos sfinţeşte noua biserică „Sfântul Dumitru“, situată în cartierul Micro 39B din Galaţi, ridicată între anii 1992-2001.